Povestea minunată a iepuraşului Ţopăilă

Pentru şcolarii mici care au probleme de anxietate şcolară

de Daniela Maria Baumgarten

Nu de mult, în dumbrava iepuraşilor din pădurea fermecata "Nuci Verzi" trăia un iepuraş zglobiu pe nume Ţopăilă, care era cel mai fericit iepuraş din câţi au existat pe acest pământ. Deşi era foarte jucăuş de felul lui, el era iubit de toţi iepuraşii pentru faptul că era cuminte şi respectuos cu cei din jur, jucându-se întodeauna frumos cu prietenii lui şi mulţumind de fiecare dată când i se oferea un morcov sau o ţelină în plus.

Mai mult de atât, toata lumea era foarte mândră de el pentru că acesta, chiar dinainte de a merge la şcoală, ştia şi era curios să afle cat mai multe lucruri noi despre plante, dinozauri şi alte animale, pe care apoi, la gura focului, le povestea cu multă dragoste şi celor din jur. Mama Iepuroaica si Tata iepuroi se mirau cât de multe cunoaşte la vârsta lui şi erau tare fericiţi să aibă un astfel de fiu straşnic, abia aşteptând ca aceasta să meargă la şcoala "Poieniţa" pentru a învăţa cât mai multe despre minunăţiile lumii.

Şi se făcu că, atunci când Ţopăilă împlini frumoasa vârstă de 7 ani, era o mare sărbătoare în dumbrava iepuraşilor, fiecare cu bunătăţuri şi vorbe bune pregătindu-l pe iepuraşul lor zglobiu pentru prima sa zi de şcoală.

Ţopăilă era si el foarte bucuros de acest moment când în sfârşit va merge la şcoală unde va învăţa să scrie şi să citească, spunându-şi în sinea lui: "De acum încolo o să pot să îmi citesc şi singur poveştile dinainte de culcare şi multe alte lucruri interesante". Astfel că pentru Ţopăilă prima zi de şcoală a fost un moment de mare bucurie şi de întâmplări minunate. A întâlnit acolo toate animalele pământului: pui de urs, de vulpe, lup, căprioară; şi toate pentru o vreme au fost bune şi frumoase, până ce într-o zi nori negri au început să se abată pe faţa lui.

Mama iepuroaică obervă şi ea că Ţopăilă era din ce în ce mai trist; iar într-o dimineaţă el nu a mai vrut să meargă la şcoală găsind fel şi fel de scuze: că îl doare capul, stomăcelul, că îi este greaţă; iar mai apoi observă că Ţopăilă se supăra şi izbucnea în plâns de fiecare dată când povestea sau se gândea la şcoală. Mai mult de atât, iepuraşul cel zglobiu de odinioară acum cu greu mai găsea bucurie în joaca cu prietenii lui.

Iepuraşului i-ar fi plăcut la şcoală să aibă mulţi prieteni buni la fel ca şi în poieniţa lui, dar cum printre copii mai sunt şi alţii mai putini cuminti, uneori a fost jignit şi poreclit "Hârciog" din cauza dinţilor lui. Când colegii îl strigau "Hârciog" toată lumea izbucnea într-un hohot de râs şi atunci Ţopăilă se supăra şi se retrăgea spatele clasei lui, refuzând să mai vorbeasca cu cei din jur. Simţea că aici nimeni nu îl place şi nu îl apreciază, dorind din acest motiv să fie acasă unde dragostea parinţilor lui să îl ocroteasca ţi să îi aline durerea.

Intr-o zi, mama lui l-a dus la înţeleptul pădurii, Cerbul. Cerbul l-a poftit cu căldura să stea împreună cu el şi prin jocuri magice a reuşit să îl facă să zâmbească din nou. Ţopăilă ajunsese astfel să meargă des la Cerb şi nu peste mult timp îi spuse acestuia motivul supărării lui. Cerbul, numit şi "Regele înţelept" l-a ascultat atent, pe urma i-a spus că acele cuvinte urâte pe care colegii i le spun vor dispărea daca Ţopăilă urmează cele trei reguli de aur:

• Să le spună colegilor cât de mult îl deranjează cuvintele acelea urâte şi cât de mult îl fac să sufere;
• Să facă glume şi să răspundă cu umor colegilor lui atunci când aceştia îl poreclesc;
• Să îi ignore şi să reacţioneze ca şi când acele vorbe nu i se adresează.

Apoi "Regele înţelept" a organizat un concurs de ronţăit morcovi, premiul cel mare fiind câştigat de persoana care ronţăie cei mai mulţi morcovi într-un timp foarte scurt. Ţopăilă a fost cel care a câştigat detaşat în faţa colegilor lui datorită dinţilor din faţă mai lungi care l-au ajutat.

În urma aplicării celor trei reguli de aur şi câştigării concursului, colegi au început să nu-l mai poreclească şi chiar să devină prieteni cu Ţopăilă. Acesta a început să meargă din nou cu plăcere la şcoală şi să fie vesel şi fericit.

Ţopăilă ajunsese să fie un bun prieten cu "Regele înţelept" şi de câte ori vedea un copil trist sau supărat îi povestea despre "Regele înţelept" şi despre cum îl ajută acesta să îşi rezolve problemele.