Analiză comparativă a comportamentelor tipice
la copiii preșcolari și școlarii mici

de psiholog Maria Baumgarten

 Scolari Sursa foto: https://i.ytimg.com/vi/vEhELoU8UKM/maxresdefault.jpg

Fiecare copil crește și se dezvoltă în ritmul său. Însă, există anumite repere de dezvoltare pentru diferite vârste.

Stilul de gândire și de învățare al copiilor preșcolari poate fi foarte bine descris prin fraza “what you see is what you get” (ceea ce vezi este ceea ce primești), preșcolarii se bazează pe aspectul vizual al lucrurilor din jurul lor. De exemplu, dacă un copil împarte un măr în 4 bucăți, iar fratele lui în două bucăți, preșcolarul consideră că el are mai mult măr decât fratele lui, deoarece el are patru bucăți, în schimb fratele lui numai două. În mod similar, un copil poate începe o prietenie cu un alt copil din cauza că acesta are ceva atrăgător, cum ar fi o jucărie sau o rochie frumoasă.

Copiii preşcolari trebuie să înveţe cum să facă alegeri și cum să se simtă bine cu alegerea făcută, ei trebuie să "înveţe să ia iniţiativa într-un mod acceptabil social" (Erikson, 1963).  

Copiilor preşcolari le place să se joace, mai ales atunci când activităţile lor de joacă implică multă imaginație și creativitate. Jocurile copiilor preșcolari sunt jocuri ale imaginației, jocuri în care aceștia inventează povești, situații, utilizează personaje imaginare și ireale. Acest tip special de joc, este deosebit de important pentru dezvoltarea copiilor, dezvoltându-le abilitățile de gândire care îi va ajuta în perioada școlară, îi ajută să realizeze și să urmărească succesiuni de evenimente și dezvoltă capacitatea narativă a acestora, atunci când povestesc jocul celorlalți. Jocul, în perioada primei copilării, dezvoltă următoarele tipuri de abilități:

·         Planificarea și organizarea unei activități;

·         Cum să rezolve probleme și cum să facă compromisuri (Ex.: De data asta eu sunt zmeul și tu vei fi data viitoare);

·         Cum să comunice prin cuvinte și fapte;

·         Cum să-și exprime emoțiile (ex. Frica în fața unui copil care pretinde că este un animal înfricoșător);

·         Creativitatea și imaginația;

·         Abilitățile de memorare (imaginarea unei excursii la grădina zoologică și punerea în joc).

Anii de vârstă şcolară aduc provocări noi, interesante şi recompense pentru copii. Perioada preșcolară i-a ajuta pe copii să dezvolte un sentiment de competență personală care îi va ajuta pe aceștia să se integreze în noua etapă de dezvoltare, aceasta însemnând că, copiii au un sentiment de autoeficacitate dezvoltat, bazat pe descoperirea competențelor lor. Acest concept de autoeficacitate este influențat de modul în care vor învăța noi abilități.

Stilul de a gândi al copiilor școlari este un stil de gândire concret, în sensul că raționamentul și gândirea lor este mai logică și mai oganizată decât a fost în timpul anilor preșcolari. De exemplu, copiii de vârstă şcolară  pot clasifica în moduri diferite obiectele, mai mult, copiii sunt capabili să înţeleagă şi să exprime o varietate de emoții.

Perioada şcolarului mic se caracterizează, din punct de vedere social, prin apariţia prieteniilor, copiii devenind mai puţin dependenţi de părinţi şi mai interesaţi de colegi, de prieteni.

Prietenia se leagă prin apariţia unor interese şi activităţi comune. Ei îşi dezvoltă comportamente asemănătoare, preferă acelaşi gen de literatură, se exprimă asemănător, au aceleaşi păreri despre anumite personaje.

Activitatea școlarului mic se comută de pe joc ca punct central, pe realizarea activităților școlare și extrașcolare.

În continuare o să prezint comparativ caracteristicile fizice,  de gândire, învățare, exprimarea sentimentelor, conștientizarea propriei persoane și a altora și caracteristicile de comunicare:

 

Tipuri de caracteristici ale preșcolarului și școlarului mic

Caracteristici tipice copiilor preșcolari

Caracteristici tipice școlarul mic

Caracteristici fizice și motrice

• Rezistență și coordonare
• Creşterea de control la mâini şi de utilizare a degetelor
• Îșiretarea pantofilor
• Încheierea nasturilor și a fermoarului
• Lovește / sare / prinde mingea
• Bate cuie
• Se îmbracă singur
• Utilizeaza toaletă independent
• Pictează, colorează, desenează
• Decupează cu foarfeca
• Înșiră mărgele

• Creșterea coordonării brațelor și a piciorelor ;

• Ridicarea și transportarea de greutăți;

• Târâre și împingere;

• Dezvoltarea motricității fine;

• Îmbunătățirea calităților motrice de bază: viteză, îndemânare, rezistență și forță.

Caracteristici de gândire și învățare

• Își exprimă curiozitatea
• Vede legătura dintre cauză și efect
• Recunoaște literele și numerele
• Dezvoltă o conştiinţă a timpului

• Recunoaște culori, forme și texturi
• Recunoaște dreapta și stânga
• Cresc abilitățile de memorare

• Utilizează logica şi o strategie de rezolvare a problemelor
• Abilitatea de a secvenția lucruri, şi "a gândi în sens invers"
• Intelege legătura dintre cauză și efect
• Memoria este foarte bine dezvoltată
• Clasifică lucrurile după mai multe caracterisitici
• Experienţe de învăţare, de a deveni mai integrat; cunoştinţe şi competenţe dintr-un domeniu sunt utilizate în alte domenii
• Se angajează în "metacogniţii
• Abilităţile de citire continuă să se dezvolte şi să se îmbunătățească;
• Citirea, scrierea şi abilităţile  de calcul sunt influenţate de sentimentul de competenţă cu caracter personal
• Învăţarea este îmbunătăţită de auto-evaluare şi auto-gestionare a aptitudinilor

Caracteristici de exprimare a sentimentelor

• Este afectos
• Are simțul umorului
• Demonstreaza sentimente intense de frica, bucurie, furie, dragoste
• Exprimă dorința de atenție din partea celorlalți

 

 

• Dezvoltarea sentimentelor intelectuale;

• Creșterea sensului moral afectiv a conduitei generale;

• Dezvoltarea sentimentelor și emoțiilor afective legate de relațiile afective impuse de școală;

Caracteristici de conștientizare a proprie persoane și a altora

• Are capacități de auto-control

• Dezvoltă prietenii
• Arată respect pentru lucrurile altora
• Știe numele şi prenumele, adresa, numărul de telefon, vârstă, sex

 

• Abilitatea de a observa şi evalua propriul comportament; se dezvoltă conștiința de sine
• Gândire dihotomică: "alb sau negru", "corect sau greşit", "bun sau rău", nu vede încă modul în care o situaţie poate fi interpretată în mai multe feluri
• Abilitatea de a judeca propriile aptitudini si abilitati
• De asemenea, se bazează pe feedback-ul de la alţii în legătură cu competențele și aptitudinile personale
• Acceptă greu să fie comparat cu altcineva
• Identificarea de gen este puternică
• Prietenie reciprocă caracterizată prin interese comune, asistenţă reciprocă, loialitate şi încredere
• Înţeleg că alții pot avea gânduri şi preferinţe care sunt diferite de ale lor
• Se bazează încă pe adulţi pentru orientarea în diferite situații sociale

Caracteristici de comunicare

• Întreabă: de ce / ce / cine / cum se face?
• Dispune de un vocabular care se extinde rapid
• Se angajează în conversații mai complicate
• Poate povesti povești și reproduce poezi
• Își scrie numele
• Prezintă cunoştinţe muzicale
• Îmbunătăţeşte abilităţile de ascultare
• Utilizeaza fraze cu gramatica corectă
• Abilitatea de a rezolva conflicte verbal cu alți copii

• Vorbeşte în propoziţii complete şi solicită multe întrebări
• Abilitatea de a reproduce în detaliu aspecte ale trecutului
• Solicită informaţii şi justificarea pentru modul în care sunt anumite lucruri
• Ințelege și vorbește despre perspectivele altora
• Cunoaște influențele comportamentale pe care le poate avea asupra unor persoane
• Abilitatea de a rezolva problemele

• Vorbește mai mult cu colegii și prietenii;
• Abilităţile de scriere continua să se îmbunătăţească