Consumul de droguri la adolescenţi

Adolescenţa putem spune că este una dintre perioadele cele mai frumoase ale vieţii dar, în acelaşi timp, cea mai frământată. Dificultăţile pe care le întâmpină adolescentul în construirea propriei identităţi creează riscul cel mai mare pentru dependenţă. De asemenea, căutarea plăcerii între „aici şi acum”, extinderea libertăţii individuale, diminuarea factorilor referenţiali de identificare obligă individul să se analizeze într-un mod mai dur. Dacă, înainte, adolescenţii îşi găseau liniştea sufletească cu ajutorul prietenilor, acum, lipsa prietenilor cauzată de creşterea individualismului, îi face să se refugieze în alcool şi droguri.

Vârsta pentru începerea consumului de droguri scade de la un an la altul. În cazul României, dacă în anul 1996 vârsta era de 22 de ani, s-a ajuns ca în anul 1998 să se reducă la 15-16 ani, iar acum consumul de droguri începe şi de la frageda vârstă de 11 – 12 ani. Această perioadă coincide, după cum deja aţi remarcat, cu începutul preadolescenţei sau a adolescenţei timpurii.

           

Dar ce este adolescenţa? Dar comportamentul dependent?

 

Adolescenţa este perioada din viaţa omului care urmează imediat pubertăţii şi este cuprinsă între 15-18 ani la fete şi 16-20 ani la băieţi. În această perioadă au loc, în organismul individului, modificări de ordin fizic şi psihologic ce produc tulburări emoţionale şi de comportament. Acum, individul se integrează din ce în ce mai mult în viaţa socială, îi cresc numărul responsabilităţilor şi i se conturează propriile idealuri şi concepte referitor la viaţă.

Comportamentul adictiv este definit ca fiind o formă de dezechilibru cronică de dezadaptare socială care duce la scăderea treptată a toleranţei la adaptare. Persoanele cu comportamente adictive au o tendinţă spre izolare socială, întărită şi de societate, care duce la creşterea dependenţei.

 

Care sunt posibilele cauze interne si externe ale debutului comportamentului adictiv?

 

Cauzele interne:

-         curiozitatea, tentaţia, „fructul oprit”;

-         dorinţa de senzaţii tari;

-         lipsa de maturitate şi de responsabilitate;

-         plictiseala;

-         problemele personale, necazurile, disperarea;

-         singurătatea, lipsa de prieteni;

-         teribilismul, nevoia de a ieşi în evidenţă.

 

Cauzele externe:

-         anturajul, prietenii dubioşi;

-         climatul familial defavorabil;

-         nivelul educaţional şi cultural redus;

-         lipsa informaţiilor sau a informaţiilor false cu privire la droguri;

-         imitarea modelelor din filme.

 

Ce trebuie să facă părinţii?

 

Părinţii supuşi, inevitabil, dificultăţilor de adaptare inter-generaţională determinată de „criza adolescenţei” sunt confruntaţi cu un nou pericol, cel al dependenţilor de alcool şi alte droguri. Lipsa materialelor informative nu le permite identificarea unui comportament modificat. În cazul confruntării cu un consum declarat de droguri, atitudinea părinţilor este neadecvată datorită aceloraşi lipsuri de informare. Unii părinţi reacţionează într-un mod nefiresc înrăutăţind şi mai mult situaţia. În loc să fie mai mult decât oricând alături de copilul lor pentru a-l ajuta să iasă din situaţie, părintele îl respinge, adâncindu-l şi mai tare în problema lui.

Pentru că părinţii sunt cei care îşi cunosc cel mai bine copii, sunt cei mai în măsură să le sugereze alternative în locul consumului de substanţe. De exemplu, să-i îndrume spre activităţi sportive, recreative, culturale, adică să le dezvolte un sens pozitiv al independenţei.

De asemenea, să vorbească cu propriul copil ca de la egal la egal, să-i afle nevoile, dorinţele, neliniştile pe care le are şi să-l înveţe cum să treacă peste ele.

Un alt rol pe care ar trebui să-l îndeplinească părinţii ar fi controlul financiar, inclusiv restricţii privitoare la banii de buzunar ai copilului.

Supravegherea directă şi îndeaproape a cercului de prieteni.

Cultivarea valorilor sănătoase.

În cazul în care simt că copilul lor îşi schimbă brusc comportamentul, iar comunicarea devine imposibilă, să apeleze la ajutor de specialitate.