De ce am nevoie de prieteni și relații sociale? de psiholog Maria Baumgarten

Sursa foto: http://svp.org.uk/sites/default/files/images/friends.jpg

Tinerii cu relații sociale sărace, care au deprinderi de relaționare mai puțin dezvoltate, pot să devină reticenți la ideea de a crea relații cu ceilalți, în ideea că relațiile sociale nu sunt importante și nu este cazul să își piardă energia cu așa ceva. Practic se înconjoară cu un zid de apărare, prin negarea importanței stabilirii de relații sociale cu cei din jurul lor, ajungând până la o desconsiderare profundă a acestui tip de comportament. Acest lucru se întâmplă datorită greutății cu care reușesc să intre în relații sociale cu ceilalți tineri de vârsta lor: ”Dacă tot este atât de greu să mă fac prezent în viața celorlalți, oare chiar am nevoie de această conectare la ceilalți? Nu pot să fiu mai inteligent și să îmi folosesc energia pentru alte lucruri mai importante?” se întreabă tinerii. Răspunsul este da, este nevoie de relațiile sociale cu cei din jurul nostru, omul este o ființă socială, deci pentru sănătatea lui psiho-emoțională are nevoie de relații sociale sănătoase cu cei din jurul lui, de acea este important să lucrăm și să ne îmbunătățim deprinderile sociale pentru o bună conectare la ceilalți.

Este destul de evident câte lucruri din viața noastră depind de o comunicare bună cu cei din jurul nostru. Dar relațiile sociale nu înseamnă doar o ieșire de vineri seara în oraș, sau a fii cel mai popular din clasă; e nevoie de aceste deprinderi sociale pentru a te descurca bine de-a lungul vieții cu ceilalți din jurul tău. Îmbunătățirea relațiilor sociale te ajută să ajungi din ce în ce mai aproape de ceea ce ți-ai propus în viață, propriile noastre obiective de viață nu le putem atinge stând în afara relațiilor cu ceilalți. De exemplu deprinderile de relaționare socială ne ajută să comunicăm eficient cu profesorul atunci când dorim să ne îmbunătățim rezultatele la o anumită materie, sau când dorim să negociem cu părinții diferite beneficii pe care dorim să ni le acorde. Dacă mergem mai departe în viață, de aceste deprinderi avem nevoie când aplicăm pentru un loc de muncă sau pentru o bursă la facultate, când ne luăm primul împrumut de la o bancă, când apelăm la serviciile medicale. Pentru a avea succes la locul de muncă și o relație bună cu șeful sau cu colegii de muncă, ai nevoie de relațiile sociale.

Dar oare care sunt consecințele unei comunicări sociale nesănătoase, sărace sau lipsa acestora?

·               Stimă de sine scăzută – lipsa conectării cu cei din jurul tău poate duce la o părere mai puțin bună despre propria persoană, ca de exemplu faptul că nu ești suficient de bun pentru ca ceilalți să te placă și să-ți dorească compania. Având relații sociale nesatisfăcătoare sau nesănătoase cu cei din jurul tău ajungi să îți pui întrebări despre cât de valoros ești ca persoană și cât de important ești pentru ceilalți;

·               Dezvoltarea unor sentimente de tristețe, singurătate, izolare – dacă nu ai în jurul tău persoane cu care să experimentezi și să împarți evenimentele de viață ai șanse să te simți mai mult timp trist și nemulțumit, senzația de izolare, singurătate asociate cu tristețea pot să fie un drum sigur spre depresie;

·               Creșterea nivelului de stres –  viața poate să fie sau este o sursă permanentă de stres pentru unii: îndeplinirea sarcinilor școlare și de orice alt tip la timp, menținerea unor relații bune cu cei din jurul tău și cu propria familie, gândul și stabilirea unor planuri privind propria viață și așa mai departe. Dar când te simți singur, când simți că nu ai pe nimeni cu care să povestești, să împărtășești propriile îngrijorări, confuzii, nu ai cu cine să te consulți legat de deciziile privind propria viață, sentimente, gânduri, viața devine mai stresantă și mai dificilă. Având relații sociale sănătoase, persoane cu care poți să împărtășești propriile experiențe de viață, face ca viața să pară mai ușoară și mai ușor de acceptat.

·               O  satisfacție personală săracă – lipsa persoanelor din viața ta cu care să împărtășești evenimente din viața ta și a lui – la bine și la rău – duce la sentimental de însingurare, izolare, gol interior, sentimentul că ceva lipsește în viața ta, care cu trecerea timpului duce la stări depresive.

·               Lipsa încrederii în propria persoană – neavând pe nimeni în viața ta care să te încurajeze, să te ajute să treci peste momentele grele în care uneori rămâi prins fără nici o soluție și cu o stimă de sine scăzută care rezultă din slaba conexiune cu cei din jur, se ajunge la o slabă încredere în forțele proprii,în capacitatea de a face față situațiilor dificile, incapacitatea de a-ți asuma riscuri, de a face față provocărilor, pentru că nu crezi suficient în tine pentru a merge mai departe.

Sentimentul că nu ești singur, că împărtășești și îți sunt împărtășite experiențele de viață și modul de abordare  a lor, ne ajută să abordăm mult mai relaxați problemele de viață. Stresul examenelor sau modul de a te descurca cu problemele generate de diferențele de opinie cu părinții sau cu prietenul, prietena, partenerul sunt mult mai ușor de gestionat dacă avem pe cineva cu care să povestim.

În primul rând, este important să recunoaștem că reticența noastră față de societate sau mai exact față de stabilirea de relații sociale cu ceilalți vine exact din faptul că ne dorim aceste relații. Dar, având abilități sociale sărace, nu ne iese prea bine această conectare la ceilalți. Și atunci, ce facem? Îi acuzăm pe ceilalți de faptul că nu ne acceptă, ne închidem în noi, refuzăm să mai încercăm, considerăm relațiile sociale inutile și ușor, ușor, ajungem să desconsiderăm orice înseamnă conectarea la celălalt, inclusiv capacitatea celorlalți care reușesc ușor să stabilească relații sociale, considerând-ui superficiali și lipsiți de profunzime, pentru că ei au ceea ce noi ne dorim, ca și în fabula ”Vulpea și strugurii” de La Fontaine – vulpea, deși era flămândă, și ar fi mâncat bucuroasă niște struguri, pentru că nu a reușit să culeagă struguri deoarece erau prea sus și se înțepa în ghimpi de la gard, a preferat să spună că sunt verzi, acri și prea cruzi.” Vulpea din fabula La Fontaine putea să recunoască că are o problemă să ajungă la struguri și să găsească o altă strategie pentru a-și atinge scopul, dar a preferat să se resemneze, dând vina pe struguri. La fel și noi, dacă nu ne iese din prima cu stabilirea de relații sociale, deoarece nu avem nativ deprinderile de relaționare formate și nu ne vine ca o mânușă comunicarea cu ceilalți, în loc să spunem că relațiile sociale nu sunt importante, că oamenii care comunică sunt superficiali și ”se bagă în seamă”, am putea recunoaște că aceste deprinderi de relaționare nu sunt bine dezvoltate și să încercăm să ne ajutăm pe noi înșine să fim aproape de ceilalți.

Cum facem asta?

În primul și în primul rând trebuie să ne facem o evaluare personală – majoritatea lucrurilor care ni se întâmplă în viața au legătură cu comportamentul nostru, cu modul în care ne raportăm la ceilalți, cu un comportament pe care l-am învățat și care nu este destul de eficient în stabilirea de relații cu semenii noștri. Vestea bună este că putem să învățăm noi tipuri de comportamente care să ne ajute să interacționăm eficient și sănătos cu cei din jurul nostru, dar, pentru asta, trebuie să identificăm ce ne încurcă în stabilirea unor astfel de relații. Ar trebui să încercăm să răspundem la următoarea întrebare: Care sunt tipurile de comportamente pe care le angajezi în relația cu ceilalți, ce cauzează probleme în stabilirea de legături sociale sănătoase? De exemplu: sunt prea agresiv, mă exprim flegmatic, fac prea mult mișto de ceilalți, sunt invidios pe cei pe care îi consider mai bun ca mine, nu merg înspre ceilalți, aștept întotdeauna ca ceilalți să vină spre mine, sunt foarte selectiv și pretențios în alegerea prietenilor.

Stabilirea tipului de relație pe care ți-l dorești cu cei de lângă tine – bănuiesc că fiecare dintre noi își dorește relații echilibrate și sănătoase. Ce elemente implică stabilirea de relații sănătoase?

Pentru relații sănătoase cu cei din jurul tău, cheia este modul în care comunicăm. Dacă nu comunicăm eficient, într-un mod cât mai clar, există șanse să fim înțeleși greșit. Lipsa unei comunicări eficiente ne poate duce la fel și fel de încurcături: trimiterea unui e-mail care nu este clar exprimat, o opinie exprimată de jumătate și neclară, poate crea emoții negative în ceilalți, care să ducă la o atitudine neprietenoasă. De aceea, este extrem de important să ne asigurăm că am fost suficient de clari în ceea ce am exprimat, iar ceilalți au înțeles exact ceea ce am dorit să spunem și nu altceva.

Stabilirea unor limite clare în relația cu ceilalți. Aceste limite ar trebui să se stabilească în echilibru între ceea ce primești și ceea ce oferi în relațiile cu ceilalți. Când aștepți să ți se ofere mai mult decât dai, iar modul în care te raportezi la ceea ce primești e mai degrabă nu unul de recunoștință, ci unul în care ceilalți sunt obligați să îți ofere, acest tip de abordare duce la sentimente de nemulțumire, frustrare, care creează relații nesănătoase. La fel se întâmplă și dacă noi suntem cei care oferim mai mult decât primim și devenim doar un mijloc de îndeplinire a nevoilor pentru ceilalți.

Stima de sine sănătoasă este un alt lucru important în relația cu ceilalți, dar ce înseamnă să ai o stimă de sine sănătoasă? Înseamnă să te simți bine cu ceea ce ești tu și să te iubești pe tine însuți. De asemenea înseamnă să-ți recunoști punctele slabe și punctele tari, să îți accepți limitele și să accepți că ești o persoană bună chiar dacă faci și greșeli, lucruri pe care le regreți, ca de exemplu ai picat un test la mate sau ti-ai dezamăgit părinții. A avea o stimă de sine sănătoasă nu te face mai important decât ceilalți, dar te ajută să ai respect față de tine însuți și față de ceilalți. Dacă ai o stimă de sine nesănătoasă este greu să stabilești relații sănătoase cu cei din jurul tău să te respecți pe tine însuți. Stima de sine scăzută duce la momente în care consideri că nu meriți să fi respectat și apreciat, nu meriți atenția celorlalți, că trebuie să dai mai mult decât primești. Problema este că cu cât stai mai mult în astfel de relații nesănătoase cu atât mai mult stima de sine va avea mai mult de suferit

Rezolvarea problemelor emoționale (Depresia, anxietatea)- persoanele care suferă de depresie și/sau anxietate au probleme, de asemenea în a stabili relații sănătoase. O persoană deprimată este o persoană care simte că nu are energie și se simte trist/ă în majoritatea timpului. De asemenea, dorința, motivația de a face anumite lucruri este scăzută, poate să aibă insomnii și nu își dorește să iasă afară să socializeze deoarece nu se simte capabil. Poate să simtă că nu are nimic de spus celorlalți și de asemenea nu dorește ca ceilalți să îl vadă că nu este în formă.

Cei cu anxietate manifestă o serie de îngrijorări în ceea ce privește relațiile sociale: Dacă ceilalți nu mă plac? Dacă mă fac de râs? Dacă ceilalți gândesc despre mine că sunt un ciudat? Dacă nimeni nu mă place?

Este extrem de important atunci când simțim că ceva nu e în regulă cu noi, ne simțim triști, anxioși, e important să nu stăm în aceste stării și să găsim soluții pentru a trece peste, apelând la ajutor de specialitate. Povestește despre problemele tale și fă totul pentru a le rezolva, nu ascunde printr-o retragere socială și ruperea legăturilor cu ceilalți.

Dezvoltarea deprinderilor sociale – oamenii cu deprinderi sociale sărace sau care se simt ciudat în relație cu ceilalți deseori spun lucruri sau se comportă într-un fel în care ceilalți îl consideră inadecvat, nepotrivit cu locul și situația respectivă. Pot să spună glume nepotrivite care nu sunt pe gustul celorlalți, râd la lucruri pe care ceilalți nu le consideră amuzante, aduc în discuție subiecte care nu sunt potrivite cu evenimentul, situația sau oamenii cu care socializează în acel moment, povestesc în detaliu lucruri sau probleme personale cu persoane pe care de abia le-au cunoscut. Oamenii cu deprinderi sociale sărace nu au capacitatea să citească  limbajul corpului sau expresiile faciale ale interlocutorului – de exemplu, uneori pot să stea foarte aproape de interlocutor fără să realizeze că deranjează, întrerupe în mod regulat pe cei care vorbesc fără să își dea seama, nu realizează că subiectul pe care îl discută nu este interesant sau creează disconfort și nu știe să se oprească până cel cu care comunică nu schimbă el subiectul într-un mod evident.

Pentru a reuși să-ți dezvolți deprinderile de relaționare socială, poți să rogi pe cineva apropiat ție (părinți, prieteni, rude, profesor) să te urmărească și să îți ofere feedback legat de modul în care de comporți în relație cu ceilalți pentru a-ți conștientiza minusurile și pentru a ști unde să intervii. Observă-i pe ceilalți cum se comportă, în special pe cei care observi că sunt carismatici și au ”trecere” în relaționarea cu ceilalți.

Varietatea relațiilor sociale – contribuie de asemenea la relații sociale sănătoase. S-a întâmplat să simți că ai prieteni în viața ta care ai simțit că te calcă pe nervi? Sau prietenii cu care, după ce stai mai mult timp, începeți să vă enervați unul pe celălalt? Acestea sunt semne că ar trebui să întrerupi acele relații, dar cum dacă tu nu ai o varietate de relații de prietenie? Te gândești oricum că ai puțini prieteni, dacă renunț și la ăștia pe care îi am acum, rămân singur, și uite așa rămânem în relații sociale nesănătoase. Conectarea cu ceilalți este un lucru extrem de important ca ființe umane, iar izolarea are consecințe negative. Relațiile pe care le avem în viața de zi cu zi sunt importante atât ca și calitate cât  și ca și cantitate, trebuie să fie sănătoase și cu cât mai multe persoane.

Pentru a interacționa sănătos cu cei din jurul nostru este important să ne observăm în permanență. Ar trebui pe cât de mult posibil să notăm care sunt experiențele noastre în relația cu ceilalți și ce lucruri ne împiedică să interacționăm eficient.

La final sunt câteva întrebări care vă ajută să vă identificați plusurile și minusurile în relațiile sociale:

1.       Te exprimi clar și te faci înțeles în comunicarea cu cei din jurul tău?

2.       Îi întrerupi pe ceilalți în timp ce vorbesc, vorbind peste ei, nelăsându-i să termine ce aveau de spus, îi judeci, blamezi și gândești negativ în legătură cu opiniile celorlalți?

3.       Ai tendința să oferi întotdeauna mai mult decât primești, iar apoi de simți neliniștit și neajutorat considerându-i pe ceilalți niște profitori care te folosesc?

4.       Sau ai tendința să iei mai mult decât oferi, astfel ceilalți se simt folosiți și neapreciați în relația cu tine?

5.       Ești exigent cu tine însuți și te judeci aspru?

6.       Simți că nu meriți să fi respectat într-o relație?

7.       Ești îngrijorat că dacă vei încerca să fi mai asertiv în relația cu ceilalți pentru a-ți îndeplini propriile nevoie ceilalți nu vor dori să mai fie prieteni cu tine?

8.       Te simți anxios și depresiv?

9.       Simți că nu ai suficient de multe relații sociale în jurul tău și că îți petreci timpul mai mult singur?